M-am nascut intr-o casa mare cu stapini blinzi si iubitori. Mama mea, o pisica oarecare, a avut grija de mine si m-a hranit cu lapte din belsug. Nu am nici o grija: dorm , mananc si ma joc, dar ce joaca !, numai nebunii. Nimeni nu se supara. Dar asta nu dureaza la infinit.
Lasata singura din ce in ce mai mult, intr-o zi , pe neasteptate pentru mine, sunt luata intr-o cutie si plec. A sosit vremea pentru o noua casa, pentru noi stapini si pentru un nou mod de viata.
Toate acestea pentru mine sunt groaznice.
Oare am sa suparvietuiesc ?
Ma va ajuta cineva in acaeasta perioada grea ?
Cine ma va iubi si ingriji de-acum inainte ? La inceput, toate persoanele din noua casa imi dau atentie; eu maninc putin si ma joc mult, dar imi este frica de tot ce e nou.
Si totusi sunt o norocoasa: nu sunt aruncata in strada.
O poveste ca multe altele
0 comments:
Trimiteți un comentariu